Geografia Republicii Moldova

Moldova se află localizată în sud-estul Europei, la vest râul Prut formează graniţa cu România , iar la nord, sud şi est se învecinează cu Ucraina. Majoritatea teritoriului este constituită de podişul deluros dintre Prut şi Nistru. Dunărea formează pentru 569 de m graniţa de sud a ţării.

Poziţionare

Europa de Est, Nord-Est de România; Coordonate geografice: 45°28’ - 45°28’ Nord (350 km), 26°40’ - 30°06’ Est (150 km);

Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea aşadar dispune de o flotă maritimă, cu condiţia ca navele să fie mici şi să nu fie multe.
Relief

În Republica Moldova se evidenţiază următoarele forme de relief: câmpii, podişuri, coline, văi, canioane. Cu excepţia acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puţin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât şi geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale .
Resursele naturale sînt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.

Climă

Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi şi călduroase cu temperaturi medii de peste 20°C, iernile sunt aărace în precipitaţii iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4°C. Cantitatea de precipitaţii căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitaţii se încadrează între 400 mm în sud şi 600 mm în nord. Majoritatea precipitaţiilor cad în lunile martie şi octombrie atunci au loc şi majoritatea inundaţiilor şi viiturilor. Minima absolută : -36°C, maxima absolută : 41°C.

Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în ţară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3°C. Stratul de zăpadă este forte subţire şi se păstrează deobicei numai două luni şi jumătate în nord şi o lună în sud.

Verile sunt forte călduroase şi uscate. În luna iulie temeratura medie în nord este de 20°C , iar în sud de 22°C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi de 30 - 38°C. Precipitaţiile sunt rare, majoritatea acestora cad în timpul furtunelor însoţite de grindină şi descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente.

Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese.

Hidrografie

Teritoriul ţării este traversat de peste 3200 râuri, râuleţe şi pâraie permanente, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km şi numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri şi principalele surse de apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime de 967, izvorăsc din munţii Carpaţi din Ucraina şi pentru Moldova sunt râuri de frontieră. În graniţele sale actuale, Republica Moldova are 569 m din malul stâng al Dunării la confluenţa sa cu Prutul. Cel mai important curs de apă intern este Răutul ce are o lungime de 286 km şi un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă şi neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorităţii cursurilor de apă cu debit mic.

Vegetaţie

Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul şi teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetaţie : pădurea şi stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase şi vegetaţie forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafaţa de păşune, cea mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaştinele au fost drenate.

Suprafaţa de pădure-verde aflată în rezervaţii naturale şi a zonelor protejate este de 428,5 mii de hectare (2005). Pădurile ocupă o suprafaţă de 12,5% la sută. Vârsta medie a pădurilor este de 40 de ani. Pădurile seculare care s-au mai păstrat ocupă suprafeţe mici—6000 ha (2% din suprafaţa pădurilor). Predomină pădurile foioase specifice Europei Centrale. Componenţa lor floristică este destul de diversă şi numără peste 100 de specii de arbori şi arbuşti.

Faună

Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, cerbul, mistreţul...), 270 specii de păsări şi zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condiţiilor de mediu din trecut şi abundenţa de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate acestea, datorită creşterii utilizării terenului pentru agricultură şi datorită extinderii oraşelor, fauna este, acum, mult mai saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urşi, bouri, zimbri, elani, tarpani, biberi, ş.a.m.d.) şi numeroase specii de păsări au dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar deasemenea în România şi Ucraina, şi în Balcanii de Est.

În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veveriţe, şoareci de pădure, pajure, vulturi pleşuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestriţe, piţigoi, cinteze, codobaturi, gaiţe, coţofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei şi sitari.

Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, şoarecii de câmp şi căţeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepeliţa, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuţa ş.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, şerpii de casă, şopârlele agile, guşterii, broaştele ţestoase. Este de remarcat prezenţa unor insecte caracteristice, cum sunt rădaşca sau călugăriţa.